CETATENI STRAINI

Munca, Social si Finante

Puteti consulta legislatia existenta pe site referitoare la Cetateni Straini:

Ordonanta de Urgenta privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei

Ordonanta de Urgenta privind regimul strainilor in Romania

OG privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres in fata statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale

 

Cetatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman.

Aceasta se dobandeste prin:
- nastere,
- adoptie,
- acordare la cerere.
Copiii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani, sunt cetateni romani. Tot cetatean roman este si copilul nascut pe teritoriul Romaniei, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean roman, sau daca s-a nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romana.

Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani, iar adoptatul nu a implinit varsta de 18 ani. In cazul in care copilul a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.

Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, care indeplineste urmatoarele conditii:
- s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei,
- dovedeste prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman,
- a implinit varsta de 18 ani,
- are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de ligislatie privind regimul strainilor,
- este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman,
- cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca,
- cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national.

Copilul dobandeste cetatenia romana pe aceeasi data cu parintele sau.
Cererile de acordare a cetateniei romane se adreseaza Comisiei pentru cetatenie si se depun personal la sediul Ministerului Justitiei – Directia cetatenie.
Ministerul Justitiei, constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, emite ordinul de acordare a cetateniei romane, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. Ordinul poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel de la domiciliul sau resedinta solicitantului. Hotararea Curtii de apel este definitiva si irevocabila.

Strainul este persoana care nu are cetatenia romana sau cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori a Spatiului Economic European.

Viza este autorizatia materializata prin aplicarea unui colant sau a unei stampile pe un document de trecere a frontierei de stat valabil, care permite strainului supus acestei obligativitati sa se prezinte la un punct de trecere al frontierei pentru a solicita tranzitul sau sederea temporara pentru o perioada determinata, cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege.
Dreptul de sedere este dreptul acordat strainului de catre autoritatile competente, de a ramane pe teritoriul Romaniei pentru o perioada determinata.

Strainii care locuiesc legal in Romania se bucura de protectia generale a persoanelor si averilor, garantata de Constitutie si de alte legi speciale, precum si de drepturile prevazute in tratatele internationale la care Romania este parte.
Strainii aflati in legal in tara se pot deplasa liber si isi pot stabili resedinta sau domiciliul oriunde pe teritoriul Romaniei, beneficiind astfel de masuri de protectia sociala din partea statului in aceleasi conditii ca si cetatenii romani.

Statul are dreptul sa stabileasca prin legislatia interna conditiile de intrare, de sedere si alte elemente privind statutul strainilor pe teritoriul sau, avand obligatia respectarii unui minim de drepturi si libertati considerate fundamentale.
In principiu, strainii beneficiaza de majoritatea drepturilor de care se bucura cetatenii unui stat, mai putin drepturile politice si dreptul de a ocupa functii publice. Totodata, nu le revin aceleasi obligatii ca si cetatenilor statului unde se gasesc.

Regimul aplicabil strainilor
- regimul national,
- regimul clauzei natiunii celei mai favorizate,
- regimul special.

Expulzarea si extradarea

In situatii determinate statele pot recurge pentru motive temeinice si legale, prevazute de lege, la masura expulzarii sau extradarii.
Expulzarea se întalneste atunci cand statul obliga pe straini sa-I paraseasca teritoriul sau.
Extradarea presupune predarea acelui cetatean catre autoritatile altui stat atunci cand strainul se face vinovat de savarsirea unor fapte penale.
Ca regula generala, extradarea nu se poate dispune fata de proprii nationali. Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei a modificat situatia existenta anterior stabilind ca cetatenii romani pot fi extradati pe baza unor conventii internationale si in conditii de reciprocitate.

Expulzarea este reglementata in mai multe conventii internationale si trebuie facuta in conditiile respectarii drepturilor omului, adica cu respectarea dreptului la recurs impotriva deciziei de expulzare si cu respectarea drepturilor la aparare.

In dreptul international functionează urmatoarele reguli aplicabile in domeniul extradarii:
- masura extradarii nu se depune de către propriul stat al celui extrădat,
- fapta pentru care se solicita extradarea trebuie sa fie incriminata de legislatia ambelor state,
- masura extradarii trebuie sa servească doar tragerii la raspundere pentru fapta pentru care s-a cerut extradarea si nu pentru altele.

Dreptul la azil

Azilul este de doua feluri: teritorial si diplomatic.
Azilul teritorial se acorda la cerere persoanelor care fac obiectul unor persecutii politice in propriul lor stat.
Acordarea azilului teritorial reprezinta un drept suveran al statelor, iar dupa acordarea acesteia statul este obligat sa acorde o protectie activa in scopul asimilarii azilantului in societate.
Dreptul de a solicita azil este considerat un drept fundamental al omului.

Protectia diplomatica reprezinta o obligatie a statelor de a acorda cetatenilor sai aflati in strainatate sprijin astfel incat sa fie protejate interesele acestor persoane in raport cu autoritatile locale.

Autoritatea statelor se exercita in afara teritoriului national datorita legaturii de cetatenie ce se stabileste intre stat si resortisantii sai.
Statul poate sa impuna anumite obligatii cetatenilor aflati in strainatate si chiar poate sa il inculpe pe cel banuit de comiterea unor infractiuni si chiar poate să il condamne in lipsa. Nu poate insa sa efectueze acte de urmarire penala si arestare pe teritoriul altui stat decat pe baza de conventie internationala incheiata cu acel stat.
Scopul protectiei diplomatice il reprezinta asigurarea respectarii si acordarii unui standard minim de drepturi fundamentale pentru cetatenii aflati in strainatate.

Cetatenia Uniunii Europene

Potrivit Tratatului de la Maastricht, cetatenia europeana consta in posibilitatea data oricarui individ care are cetatenia unui stat membru de a fi considerat cetatean al Uniunii Europene.
Conform primului paragraf al art. 171 din Tratatul instituind CE cetateanul european este acea persoana care are cetatenia unui stat membru.
Aceasta cetatenie poate fi dobandita fie prin nastere, fie prin naturalizare.

Pierderea de catre o persoana fizica a cetateniei unui stat membru determina si pierderea de catre aceeasi persoana a cetateniei europene. De asemenea, pierderea de catre un stat a calitatii de stat membru al Uniunii Europene este de presupus ca genereaza, in mod implicit, pierderea cetateniei europene de catre toti cetatenii acelui stat.

Pastrarea cetateniei europene vizeaza indeplinirea conditiilor prevazute in fiecare stat membru al UE si presupune respectarea cerintelor stabilite la nivel comunitar.

Drepturile cetatenilor europeni
- dreptul la libera circulatie, dreptul de sejur si de stabilire, dreptul la munca si la studiu in toate statele membre,
- dreptul la vot si dreptul de a candida la alegerile Parlamentului european si la alegerile locale in statul de rezidenta, in aceleasi conditii ca si cele stabilite pentru cetatenii statului respectiv,
- dreptul de petitie in fata Parlamentului european si dreptul de a se adresa Mediatorului european pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoasa a afacerilor comunitare de catre institutiile si organele comunitare,
- dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat tert, de protectie diplomatica si consulara din partea autoritatilor diplomatice sau consulare ale unui stat membru, in cazul in care statul de unde provine nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in statul respectiv.