COMERTUL ELECTRONIC
Computere, IT si Internet
Puteti consulta legislatia existenta pe site referitoare la Comertul Electronic:
Lege privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta
Comert electronic înseamna, în acceptiune "traditionala", utilizarea în retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivitatii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele în aria unui nou tip de comert, comertul electronic în Internet, care sa apeleze - pe lânga vechile servicii amintite - si altele noi.
Legislatie aplicabila in domeniul comertului electronic
Legea comertului electronic - in vigoare ( legea 365/2002 cu modificarile aduse prin Lege 121/2006)
Ordonanta privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta - in vigoare ( OG 130/2000 cu modificarile aduse prin legea 51/2003)
Legea 121/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic
Legea 365/2002 privind comertul electronic
Hotarirea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic
Ordonanta Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta
Legea 51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta
Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori
Comertul electronic înseamnã orice tranzactie financiarã care utilizeazã tehnologia informaticã si acoperã circuitul complet de vânzãri – inclusiv marketingul si vânzarea propriu-zisã. Multi oameni considerã comerul electronic ca fiind orice tranzacþie comercialã condusã electronic pentru cumpãrarea unor produse cum ar fi cãrti, CD-uri, bilete de cãlãtorie si altele. Dar comertul electronic are, în sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde în fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitãtilor care sustin obiectivele de marketing ale unei firme. In concluzie s-a lãrgit gama de servicii care sprijinã si acordã asistenta acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se referã la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate si semnãturile electronice, la tranzactiile online sau retelele de magazine, precum si la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanta, design-ul de pagini web, elaborarea site-urilor. Aceastã evolutie are un impact major asupra economiei, în ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, în special asupra potentialului pietei forþei de muncã si a gradului de ocupare a acesteia în viitor.Industria comertului electronic face, în general, distinctie între tranzactiile Business-to Business (B-2-B sau BTB), tranzactiile Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC) si Business-to-Employee (B-2-E sau BTE)
1. B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueazã între doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeazã, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce înseamnã cã partenerii de afaceri actionezã pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii.
2. B-2-C se referã la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amãnuntul.
3. B-2-E se referã la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu. Tranzactionarea electronicã a mãrfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficientã sporitã, în sensul reducerii costurilor si în ceea ce priveste efectul marketingului si se îmbunãtãteste relatia beneficiar-client. Comertul electronic faciliteazã si cooperarea între firme, reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si oferã acces pe noi piete. În viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitãtii firmelor.
Modele de afaceri pe Internet:
- magazinul universal electronic (e-mall),
- magazinul electronic (e-shop),
- achizitia publicã electronicã (e-procurement),
- licitatia electronicã (e-auction),
- comunitatea virtualã (virtual community),
- prestãri servicii electronice (e-service providing),
- brokeraj de informatii.
- Modele de publicitate.
Magazinul electronic – e-shop
In cadrul acestui serviciu se doreste transpunerea afacerii fizice, materiale, in pagina de Internet, unde firma isi va prezenta catalogul de produse si serviciile pe care le ofera. Existã diferite variante de gãzduire a unui e-shop, astfel:
1. pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinãtoare a unui e-shop) destinat unor pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat în cadrul firmei dacã frecventa modificãrilor ce trebuie fãcute este mare (ex. stiri, preturi etc.) sau dacã este necesar un trafic intens între firma si serverul aferent e-shop;
2. pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietarã a unui e-shop, pe un hard disk al unui computer furnizor de web); în corelatie cu un spatiu mai mare, solutie preferatã de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii;
3. în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall).
Magazinul universal electronic (E-mall)
Un e-mall oferã un punct comun pentru mai multe e-shopuri si poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzactii, în functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sã le ofere. Un mall trebuie sa fie o retea puternica, cu o strategie de marketing buna si care sa se poata accesa direct si de pe mai multe cai, cu o structura adecvata de magazine si servicii bine definite.
Achizitia publicã electronicã (e-procurement)
Aceasta este aplicabila in cazul in care organismele guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera licitatiilor include tot felul de servicii, de la serviciile din constructii pana la studii si alte lucrari ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare.
Licitatia electronicã (e-auction)
In prezent este unul din marile modele de succes ale comertului electronic. Produsele vandute prin licitatie electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant, fiind o gama foarte variata de la obiecte de arta unicat la materii prime. Licitatia electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.
Comunitatea virtualã (virtual community)
Pe Internet oameni având interese comune se întrunesc în comunitãti pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri – cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) – sunt utile atât pentru timpul liber cât si pentru comunicãrile de afaceri si sunt denumite “comunitãti virtuale”.
Instrumentele mentionate sunt oferite ca servicii gratuite in vederea maririi traficului pe pagina de Internet, iar in cazul comunicarilor de afaceri se pot face si servicii contra cost. Canalul de comunicare directã sau video-conferintele sunt instrumente atractive care reduc costurile de cãlãtorie si sunt utilizate de firmele mari atât pentru comunicãri stiintifice cât si pentru cele comerciale. Viteza de transmisie are, de asemenea importantã majorã mai ales în domeniul tehnic. În aceeasi mãsurã, semnãtura digitalã devine un instrument indispensabil pentru derularea activitãtii în general sau pentru domeniul contractual în special.
Furnizarea de servicii pentru comertul electronic (e-service providing)
Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de cãtre furnizorii de Internet, care se rezumã în general la gãzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. Existã si servicii electronice externe cum ar fi cele de management de informatii, de prelucrare a datelor, de consultantã, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comert electronic.
Brokerajul de informatii
Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceastã necesitate nu mai poate fi în prezent satisfãcutã de cunoscutele motoare de cãutare sau de cataloage, astfel încât detinãtorii de baze de date consacrate au migrat cãtre web oferind arhive indexate pentru publicatii periodice, brevete si informatii de piatã, dar si literatura stiintificã de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash.
Modele de publicitate
Pe lângã vânzãrile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gãzduite pe pagina de Internet respectivã sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si pentru paginile de Internet în general. În mod obisnuit, banerele publicitare sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunzãtor, cum ar fi pagina – gazdã, subpagini atractive, pagini rezultate în urma cãutãrilor prin cuvinte – cheie. Cu toate acestea, activitatea de reclamã poate genera profit doar în cazul în care site-ul beneficiazã de un trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar în cazul în care existã garantii în ceea ce priveste numãrul mare de vizitatori lunar. Preturile pentru publicitate se diferentiazã foarte mult în functie de importanta contractului, valoare specificã si specializarea paginii de Internet gazdã. În practicã se întâlnesc si cazuri când proprietarii de pagini de Internet acceptã banere publicitare pe paginile lor, în schimbul gãzduirii banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat în cadrul „inelelor de web” (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. În cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, în baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor comune.
Modalitati de plata:
- cartile de credit,
- carti de debit,
- cecuri electronice,
- portofel digital,
- numerar digital,
- orice alte mijloace de plata traditionale: cecurile pe suport hartie, numerar la livrare sau inainte de livrare.
Avantaje pentru client:
- comoditate sporitã,
- optiuni multiple,
- informaþii usor de gãsit,
- pagini personalizate.
Avantaje pentru comerciant:
- atragerea de noi clienti prin intermediul unui nou canal de distributie
- vânzãri sporite cãtre clientii existenti
- vânzare la cerere
- cheltuieli reduse de inventariere si operare
Perspectiva juridica
Internetul a devenit un mediu comercial care cere reguli juridice specifice. Comertul electronic este defavorizat de faptul cã nu existã legi armonizate în acest domeniu care sã fie aplicate si respectate la nivel mondial.În comertul electronic, de cele mai multe ori pãrtile nu se situeazã sub aceeasi jurisdictie si comunicã indirect, astfel în orice disputã vor fi implicate mai multe seturi de legi nationale. Aceste legi, dacã nu sunt armonizate în aplicare, la aparitia unei dispute rezolutia finalã, ar putea sã nemultumeascã ambele pãrti. Pãrtile implicate într-o tranzactie vor include cumpãrãtorul, vânzãtorul, furnizorii de servicii, furnizorul de linie si oricine altcineva care acceseazã mesajele referitoare la tranzactie. Aceste pãrti pot fi situate în tãri diferite, cu jurisdictii si cu legi diferite, situatie care va putea afecta contractul în caz de disputã. Anumite pagini Web au fost realizate pentru a constitui o ofertã, iar altele trimit o confirmare a ordinelor de cumpãrare, fãrã a fi corelate la nivelul stocurilor. Unele programe nu verificã nici validitatea detaliilor card-ului cu care se efectueazã plata, acceptând plata ordinului neconditionat si lasã orice platã neefectuatã sã fie urmãritã ca un debit civil. Actualmente, în Internet nu existã nici o parte responsabilã pentru transmisie ca un întreg. Dacã o persoanã citeste o paginã Web si comandã bunuri, are loc un schimb de ecrane de informatie, cumpãrãtorul va furniza un numãr de card de credit sau debit, dupã care urmeazã confirmarea contractului (ca mesaj). Contractele pe Internet se pot încheia on-line (acceptarea ofertei în timp real) sau off-line (posta electronicã); în acest context trebuie fãcutã distinctia între persoanele prezente – inter presentes – si persoanele depãrtate – inter absentes. În virtutea consensualismului (art. 46 Codul comercial român), simplul acord de vointã, valabil exprimat de ambele parti, da nastere tranzactiei. Deci inscrisul nu este necesar nici pentru nasterea , nici pentru dovada contractului. Desigur, nimic nu impiedica ca aceste contracte sa apara si sub forma de listing sau sa fie inmagazinate pe suporturi specifice mediului informatic. Aceastã înmagazinare este necesarã în caz de litigiu ca probã. Pentru a avea un mijloc de probã în comertul international, forma scrisã a contractului este recomandatã.
In prezent comertul electronic se aflã încã în faza incipientã. Clientii manifestã temeri în ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitãtii datelor personale etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau întâmpinã dificultãti în integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, în activitatea curentã a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul cã numãrul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adoptã solutiile comertului electronic este în crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeazã sistemul de cumpãrare online tocmai pentru a induce un plus de încredere si consideratie.